Desprinde-mă de tot ce-nsemn
Eu... cuvintele nu m-ajută.
Anumite păreri mi se schimbă zilnic, altele imi vor ţine de cald în mormânt.
Fiinţa mea e la discreţia tuturor. Pot fi altfel, dar tu deja ai vorbit cu x despre mine şi ai adoptat părerea sa.
Sunt momente în care ar trebui să tac, dar nu o fac. Fiind impulsivă şi foarte nervoasă, gura şi pumnul mi-o iau întotdeauna înainte. Deşi mai niciodată nu am ajuns să regret ce am făcut, poate că la un moment dat îmi voi dori să mă fi schimbat.
Nu, nu pot să-ţi fac pe plac, contez mai mult decât tine, să-mi calc orgoliul nu-mi stă în fire. Sunt încăpăţânată; foarte. Nu-mi pasă ce argumente serveşti tu, ci-mi pasă ce gândesc eu.
Fac glume proaste, sau fac glume în aşa fel încât să le inţeleg numai eu sau/ şi un grup restrâns de persoane. Respectivii spun că-s amuzantă.
Şi dacă vorbeşti cu mine să nu crezi că sunt întotdeauna atentă. Sunt mereu cufundată în gânduri şi privesc în gol. Mai bine mă gândesc la iarbă decât să te ascult, vorbind despre ce zi nasoală ai avut. Ei bine, nu-mi face ziua şi mai proastă şi ţine supărările pentru tine.
Nu suport prefăcuţii care se bagă în seamă, şi se ascund în spatele aşa-zisului om deştept, matur şi insensibil, ascuzându-se de sentimente şi de orice ar putea să-i "defăimeze".
Apocalipsa nu va fi în 2012 şi nu e scrisă nicăieri. Sfărşitul ni-l scriem singuri. Omul va muri de mâna sa. Şi dacă "ne terminăm" în 2012, atunci e pură coincidenţă pentru mine.
Sunt mereu obosită şi mi-aş putea pierde tot restul vieţii meditând (a.k.a frecat menta) în pat.
De-aş putea m-aş închide în mine ! Din păcate, am prins drag de anumite persoane, şi nu le pot lăsa în urmă, ca şi când n-ar fi existat.
Nu mai ştiu... mă opresc aici.
